Următoarele tehnici de analiză de business sunt printre cele mai folosite în domeniu, dar nu singurele; bineînțeles, fiecare companie este diferită și preferă o anume abordare. De asemenea, este important să luăm în considerare că o anume tehnică poate fi preferată într-o anume etapă a proiectului, sau chiar la finele acestuia.

Analiza SWOT

SWOT vine de la Strenghts (puncte forte), Weaknesses (slăbiciuni), Threats (pericole) și Opportunities (oportunități). Această analiză ajută la luarea deciziilor ce vizează schimbarea și îmbunătățirea poziției unei companii pe piață. Analiza pare simplă, însă fiecare din cele patru aspecte poate avea propriile tehnici de aplicat pentru a genera rezultatul. Analiza SWOT poate fi aplicată oricând pentru a evalua statusul companiei și are nevoie să își reevalueze mediul intern și extern pentru a restabili strategia și direcția. Aceasta mai poate fi utilizată și atunci când este necesară evaluarea unui grup, individ sau a unei funcții. Este populară pentru că este o tehnică versatilă, ce poate fi aplicată rapid și direct sau pe baza analizei amănunțite a unei situații sau companii. Nu este doar o tehnică de business, și mulți oameni sunt familiarizați cu conceptul din spatele ei.

Interviuriri de specificații (Requirement interviews)

Aceasta este și ea o tehnică de bază și presupune colectarea, înțelegerea și interpretarea cerințelor solicitate de către intervievat. Ea poate părea ușoară și informală, însă este o competență pe care specialistul trebuie să o dobândească pentru a avea vreun rezultat interviul. Este de obicei utilizată la începutul proiectului, atunci când cerințele părților interesate sunt strânse, analizate și validate. Este populară pentru că tinde să genereze un nivel mai mare de implicare a părților interesate datorită raportului creat în timpul interviurilor. Este mai consumatoare de timp, însă poate fi aplicată de orice analist de business și generează beneficii pentru viitoarele activități de analiză.

Ateliere de specificații (Requirements workshops)

Diferența dintre acesta și interviul este că implică un număr mai mare de persoane în același timp, ceea ce îl face un exercițiu cu totul diferit. Este important rezultatul vizat și construirea grupului adecvat. Metoda atelierului este des folosită în stadiile incipiente ale proiectelor, atunci când se colectează, analizează și validează cerințele părților interesate. Ea produce un rezultat mai rapid decât interviul, însă necesită mai multă pregătire. Permite de asemenea colectarea de cerințe de înaltă calitate, deoarece fiind în grup sunt explicate motivele pentru care se solicită un anume lucru.

Modelarea proceselor de business (Business Process Modeling)

Procesele de business sunt reprezentate printr-o diagramă a fluxului de informații, proceselor și deciziilor pentru un proces particular de business. Există mai multe variații de diagrame în funcție de convențiile de notație. Această tehnică este convenabil de folosit în faza de analiză a proiectului, când este important să se înțeleagă procesele curente de business precum și cele viitoare. Mai este folosită și pentru a sprijini implementarea proiectului precum și asistarea pe parcurs – oamenii de multe ori rețin mai bine o cantitate mare de informație dacă este într-o formă vizuală.

Modelarea cazurilor de funcționare (Use Case Modeling)

Modelarea de cazuri reprezintă ilustrarea funcțiilor pe care noul sistem ar trebui să le aibă din perspectiva utilizatorului. Această modelare ajută la transformarea cerințelor în cerințe funcționale. Din perspectiva analizei de business, această modelare este aplicată în special in proiecte de creare a unei aplicații software, în timpul fazei de detaliere a cerințelor și design-ul soluției. Ea ajută la vizualizarea funcționalităților de bază a sistemului. Este destul de ușor de proiectat și destul de ușor de înțeles și pentru părțile interesate.

Modelarea datelor (Data Modeling)

Modelarea datelor implică descrierea cerințelor în termeni de elemente de date, descrierea entităților (lucruri, oameni etc.) despre care se înregistrează informații și atributele lor, precum și modalitatea în care entitățile au legătura una cu cealaltă prin atribute sau combinații de atribute comune. Această tehnică o vom întâlni în etapele de analiză și design a proiectelor ce necesită actualizarea datelor și cum, ce și unde sunt ele stocate. Folosind-o, este foarte ușor să se explice ce date vor fi capturate și ce va fi cuprins în rapoartele generate de sistem astfel încât să nu existe nicio confuzie.

Poveștile utilizatorilor (User stories)

Folosirea poveștilor utilizatorilor este o metodă relativ nouă de analiză și reprezintă ce dorește un utilizator și o vom vedea foarte des aplicată în proiecte Agile unde se folosesc iterații pentru colectarea cerințelor, design și implementare. Această metodă ajută la evidențierea perspectivei utilizatorului și ajută la crearea unui sistem relevant și foarte concentrat pe soluții pentru utilizator.

Analiza cerințelor non-funcționale (Non-functional Requirements Analysis)

Această metodologie se concentrează pe definirea cerințelor care descriu caracteristicile dorite ale noului sistem – aici putem include cerințe de performanță și cerințe privind depozitarea datelor. Analiza cerințelor non-funcționale se aplică pe toate proiectele ce implică crearea, înlocuirea sau modificarea unei soluții tehnologice, și în general începe în faza de analiză și se definitivează și rafinează în etapa de design. Dintre toate tehnicile prezentate până acum, acesta este una populară din necesitate, nefiind nici ușoară sau interesantă în mod particular; însă fără ea cel mai probabil sistemul rezultat nu ar putea atrage audiența vizată.

Adaugă Comentariu